Castelul din Banloc

Castelul din Banloc, Timiș

Castelul de la Banloc a fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pe fundații mai vechi, de către contele Lazar Karátsonyi, un bogat întreprinzător armean maghiarizat. În 1935, ultimul conte Karátsonyi vinde castelul și domeniul înconjurător reginei Elisabeta a Greciei, sora lui Carol al II-lea. După ce renovează întregul complex, Elisabeta locuiește la Banloc până pe 4 ianuarie 1948, când, împreună cu Regele Mihai și familia regală, este nevoită să plece în exil.

Castelul, renumit pentru operele de artă pe care le adăpostea, devine ținta devastării și furturilor. Potrivit mărturiilor vremii, imediat după plecarea reginei și alungarea angajaților, statuile parcului au fost vandalizate cu bâtele, iar arhiva și biblioteca au fost arse. Blazonul familiei Karátsonyi, aflat pe frontispiciul castelului, a fost dat jos și aruncat în fosa septică a castelului.

De-a lungul timpului, castelul a fost folosit în multiple scopuri. Clădirea a fost atribuită Gospodăriei Agricole de Stat (1950-1956), Ocolului Silvic (1956-1958), apoi a devenit casă de bătrâni (1958-1964). A stat abandonată aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966-1983) și, prin schimb între Inspectoratul școlar și Leagănul de copii, școală cu clasele I-X (1983-1991). O parte a parcului a fost atribuită fermei agricole.

În 1991, acoperișul castelului se prăbușește în urma unui cutremur. Multe din clădirile adiacente suferă avarii sau se prăbușesc. În jurul anului 2000, Ministerul Culturii execută câteva lucrări de consolidare și reparare a acoperișului. În 2008, castelul trece în administrarea Mitropoliei Banatului. Tot în această perioadă, castelul și domeniul sunt revendicate de Paul Lambrino, situația legală nefiind clarificată până la data acestui proiect.