Poveste acestui castel de apă începe în perioada când Banatul era o provincie a Imperiului Austro-Ungar.
Liniile de cale ferată de pe actualul teritoriu al Regionalei Timişoara erau sub administraţia M.A.V (Magyar Államvasutak, Căile ferate de stat din Ungaria). În anul 1846 se începe construcţia primului drum de fier din Banat, de la Oraviţa la Baziaş, iar în anul 1857 se construieşte depoul. Abia în 1905 se construieşte estacada şi piaţa de combustibil şi acest castel de apă cu o capacitate de 500mc.
Căile ferate de stat din Ungaria (MÁV) au invitat biroul inginerului Zielinski să participe la o licitaţie în care să prezinte un plan pentru un turn de beton armat cu o capacitate de 500 mc. Au fost pregătite trei proiecte. Două dintre ele au fost doar parțial elaborate, iar cel de-al treilea nu avea un arbore central, turnul fiind aparent susținut de cei opt piloni care sunt fixați decorativ la mijlocul înălțimii lor. Toate planurile aveau în comun rezervorul de apă împărțit în două compartimente cu o capacitate de 250 mc fiecare, acoperiș în formă de octogon, cu luminatoare, nivelul parterului închis, cu balustradă din beton armat.
Varianta finală construită are o înălţime de 28,6 m, iar lungimea stâlpilor fără brațe este de 9 m. Turnul a fost construit de H. Freund și Sons, contractorii care au construit şi turnul din Szeged.
Post from RICOH THETA. – Spherical Image – RICOH THETA
Scopul acestui turn a fost alimentarea cu apă a locomotivelor cu aburi. Prezența sa a fost crucială în timpul celui de-al doilea război mondial, când mii de trenuri care furnizau arme și soldați trebuiau să ajungă la timp pe front. Datorită importanței sale strategice, turnul a fost puternic apărat. Nivelul inferior a fost de asemenea folosit ca buncăr în timpul bombardamentelor.
O sută de ani mai târziu, îi regăsim prezenţa şi îl putem admira de pe pasarela Blaşcovici. În prezent, apa din turn este utilizată pentru răcirea echipamentelor și pentru protecția împotriva incendiilor.
* Surse fotografii istorice
- Arhiva Muzeul de Transport Ungaria, https://goo.gl/1rwhuv
** Bibliografie
- Ing. Valentin Ivănescu, Despre trenurile Timişorii
*** Surse
Lasă-ne un mesaj