Biserica “Înălțarea Sfintei Cruci”, Cebza, Timiș
Biserica de lemn cu hramul “Înălțarea Sfintei Cruci” se află în cimitirul parohial al satului Cebza din județul Timiș și face parte din ansamblul mănăstirii Cebza. Anul ridicării bisericii este incert; tradiția spune că începuturile ei se leagă de izvorul cuprins astăzi în altarul bisericii, în preajma căruia s-a întemeiat un așezământ monahal.
Câteva însemnări de pe cărțile bisericești mărturisesc despre trecutul acesteia. Astfel, pe un Antologhion găsim următorul înscris în limba română cu litere chirilice: “biserica s-a zidit la 1758 cu turn tot de lemn”. În 1784 s-a adăugat bisericii un pridvor deschis cu pălinar și stâlpi.
Pe o veche evanghelie scrisă în întregime cu mâna s-au păstrat de asemenea câteva însemnări privind istoria lăcașului: “În curgerea anului 1850 s-au acoperit mănăstirea cu cheltuiala bisericii prin rânduiala tutorilor (epitropilor) Vitu Chirică și Păun Tradii, iar preoții Trăilă Musteţ, Andrei Olariu, Ioan Petrovici și Grigorie Petcu capelan…“. O altă însemnare spune: „Spre aducerea aminte. În curgerea anului 1882 s-au acoperit sfânta mănăstire cu șindrilă de nou cu cheltuiala bisericii prin preotul Alexandru Bugariu și George Treta chinez (primar) și Simion Treta ca tutore la sfânta mănăstire“.
Pereții sunt construiți după sistemul în căței, fiind lipiți cu pământ și spoiți cu var, atât la exterior cât și la interior. Pardoselile sunt din cărămidă. Biserica prezintă o anume disproporționalitate între lungime (16 m), lățime (6 m), înălțimea pereților (2,40 m) și a acoperișului (3,10 m). Spre vest, lăcașul are un pridvor scurt (1,40 m), susținut pe 4 stâlpi de stejar împodobiți cu crestături realizate cu barda. Nu există decât o singură intrare, înspre vest. Aceasta este o caracteristică unică între bisericile de lemn din Timiș, care prezintă câte două intrări: una în pronaos, situată spre vest, iar cealaltă în naos, cel mai adesea situată pe latura de sud a bisericii.
Deasupra pronaosului se înalță un turn scund (2,30 m) placat cu șindrilă, așa cum este și acoperișul bisericii. Pereților exteriori de nord și sud li s-au adăugat trei perechi de contraforturi din cărămidă, pentru a mări rezistența edificiului. În partea de vest a bisericii există o clopotniță, ridicată pe doi stâlpi și acoperită cu șindrilă.
Pridvorul, pronaosul și cea mai mare parte din naos sunt tăvănite. La treimea răsăriteană a navei apare o boltă extrem de interesantă și unică pentru Banat, boltă ce acoperă și o jumătate din altar, având o secțiune eliptică, realizată din bârne masive de stejar. Iconostasul, făcut tot din bârne cioplite din stejar și lipit cu lut, nu este pictat, fiind împodobit cu icoane, la fel ca întregul interior.
În anul 1947 s-a făcut o încercare, nereușită, de redeschidere a mănăstirii. În 1996 s-a hotărât redeschiderea mănăstirii pentru călugărițe. Zidirea a început în anul 2000 pe un teren în apropierea vechii bisericuțe. Slujbele se oficiază acum în biserica din incinta corpului nou de clădire, finalizat în anul 2006.
Tur virtual
Surse și alte informații:
Broșura Mănăstirii “Înălțarea Sfintei Cruci” Cebza
ADPT Timiș – Biserica de lemn Cebza
Mitropolia Banatului – Mănăstirea Cebza
Data: Aprilie 2018
Cod LMI: TM-II-m-A-06195
Lasă-ne un mesaj